Când pasiunea se întâlnește cu perseverența

Când pasiunea se întâlnește cu perseverența

Când am decis că este timpul să îmi trec blogul la un alt nivel, am făcut-o cu intenția de a promova și de a scoate în evidență activitățile sau oamenii care m-au impresionat în mod plăcut. Și chiar dacă România noastră nu are autostrăzi (din păcate), chiar dacă avem drumuri pline de gropi și conducători corupți, chiar dacă o parte a societății parcă vine de pe altă planetă când vine vorba despre cultură și educație, noi cu bubele noastre naționale mai avem și câte ceva bun în țara noastră. Suntem români, iar mie niciodată nu mi-a fost și nici nu îmi va fi rușine să spun că vin din România. Pentru că nu țara/naționalitatea îl face om cumsecade pe un individ, ci mai cu seamă caracterul lui.

Când vine vorba despre România, Bucovina este locul meu preferat, poate și pentru că m-am născut și am crescut acolo. Aș putea vorbi ore în șir despre obiceiurile bucovinene, despre oamenii locului și frumusețile naturii. Dar nimic nu ar descrie îndeajuns acest plai deosebit. De astă dată însă vreau să vă vorbesc despre un om pasionat de ceea ce face, care luptă pentru visurile sale, și care după ani de muncă, a reușit să aibă și performanțe pe măsură.

Pătrăucean Nicolai-Mihai, sau profesorul Nicu, așa cum este el cunoscut, face parte din categoria oamenilor care luptă pentru pasiunile sale. Iar pasiunea lui cea mai mare este sportul. Încă de copil profesorul Nicu a avut o pasiune pentru mișcare. De fapt mai toți din familia lui au înclinație spre sport, dar Nicu și-a țesut fir cu fir o carieră din pasiunea sa. Iar primul pas spre succes a fost atunci când în gimnaziu a ajuns la faza națională pentru alergare de rezistență. Activează ca profesor pentru Școala Gimnazială Dimitrie Onciu din Straja (Suceava) din 2011, și tot de atunci a început să formeze echipe sportive de fete pe care le-a antrenat în tipul său liber. De ce fete? Pentru că:

Fetele sunt mai dedicate, punctuale, ascultă mai bine indicațiile, sunt mai modeste. Dacă le insufli pasiune, ele acționează. Întotdeauna am avut rezultate incredibile ca profesor pentru că am încercat să mă țin de cuvânt față de elevi. Am încercat să ofer o motivație echipei întotdeauna.” Ne spune el.

Prima echipă de fotbal feminin a format-o în 2013, iar jucătoarele erau toate din clasele a doua și a treia. Totul a început de la un proiect extrașcolar de atletism, iar după un an de antrenamente, fetele au ales să joace și fotbal în paralel. La un moment dat însă echipa a trebuit să aleagă între atletism și fotbal, și astfel a luat ființă echipa de fotbal feminin Bucovina-Straja. După un an și jumătate de antrenamente intensive extrașcolare, echipa a reușit să ia locul trei la fotbal feminin în județul Suceava, iar acesta nu a fost decât începutul ascensiunii.

În clasele 5 – 6 echipa a luat locul al doilea județean. Iar în 2016 când fetele erau în clasele a- 6-a și a-7-a, au reușim să câștige toate fazele: pe localitate, pe Rădăuți, faza județeană, faza regională și au reprezentat întreaga regiune la faza națională în premieră a olimpiadei gimnaziale. Ascensiunea lor a fost încununată cu locul 1 pe faza națională în anul 2016. Drept recompensă, Federația Română de Fotbal a sponsorizat montarea unui teren de sport sintetic care a fost inaugurat la Straja pe 30 septembrie 2017 în prezența oficialilor de la federație. Acest teren este unul dintre visurile împlinite ale profesorului Nicu.

Pe lângă teren, alături de cea mai bună jucătoare din țară (Cotos Marinela) ne-am deplasat în Franța, la campionatul european de Fotbal al băieților. Am fost parte din delegația oficială a Federației, la România – Elveția. Golgheterul competiției a fost de la Straja, și a primit distincția din partea COSR pentru că a marcat cele mai multe goluri.”

Fetele campioane din 2016 au mai reușit să ia locul întâi la faza națională de „Fotbal și feminitate”, iar în 2017 au câștigat bronzul pe podiumul național. De asemenea au făcut parte din reprezentativa AJF Suceava, reprezentativă coordonată în ultimii ani de profesorul Nicu.

Și totuși toate antrenamentele și victoriile, precum și echipamentele costă, și necesită întreținere. Indiferent de condițiile meteo sau de sărbătorile naționale, profesorul Nicu și-a dedicat zilnic ore prin care a antrenat echipa. De asemenea echipamentele sunt spălate și întreținute de el însuși, și sunt păstrate acasă într-un vestiar special. Pentru el fiecare detaliu este important.

Poate că ar fi realizat însă mai multe dacă ar fi avut parte de mai multă susținere. Visează încă la o sală de sport decentă, și la oameni care să încurajeze și să susțină financiar echipa să meargă mai departe. În spatele activităților sportive, au fost oameni care au dăruit timpul și banii lor. De multe ori au fost sponsori locali care au dorit să-și păstreze anonimatul. Demn de numit este Cârciu George, „cel care nu a lăsat sportul din Straja să moară”.

Comuna Straja se mai poate mândri și cu alți sportivi de performanță, care au adus chiar laurii olimpiadelor mondiale pe meleagurile bucovinene. De pildă Dimitrie Popescu – cel mai titrat canotor, cu patru medalii olimpice, campion olimpic, campion mondial și european, campion balcanic și multiplu campion național.

Demni de menționat mai sunt și:

  • Marinela Cotos – golgheterul echipei, este singura dintre campioane care joacă fotbal la cel mai înalt nivel, fiind jucătoare în prima ligă națională la Baia Mare, iar anul acesta (2019) a fost convocată la echipa națională a României, pentru care a jucat trei meciuri.
  • Alexandru Cârdei – multiplu campion național la lupte greco-romane
  • Teodor Chira – lupte greco – romane – multiplu campion al României
  • Hasna Viorica Lăcrămioara – medaliată la nivel național la atletism
  • Patraucean Paula – medaliată la nivel național la atletism
  • Patraucean Nicolae – medaliat la nivel național la atletism
  • Marta Omania a practicat canotaj de performanță
  • Juravle Ileana – a practicat canotaj de performanță
Marinela Cotos – golgheterul echipei

Patraucean Nicu, sau „Nicu profesorul”, este un exemplu viu a faptului că visurile pot deveni realitate, atunci când „inspirația este susținută de transpirație”. Munca perseverentă, perspicacitatea și păstrarea cuvântului vor da întotdeauna rezultate, chiar și după perioade îndelungate de investiții și visare. Acest om ne încurajează prin activitatea sa, că nu există expresia „nu pot”, și că merită să visăm și să luptăm, chiar dacă nu vom ajunge niciodată la cele mai înalte aspirații. Măcar trăim cu scop.

Lasă un răspuns

%d bloggers like this: