Ana – o carte care pecetluiește inima

Ana – o carte care pecetluiește inima

Când am luat această carte în mâini, nu mă așteptam să mă marcheze atât de profund. Am tratat-o la început ca pe un roman oarecare, care îmi dăruia câteva ore de relaxare și liniște. Dar când am început să intru în profunzimea lui, „Ana” mi-a arătat că nu este doar slovă scrisă pe hârtie, ci este povestea unei vieți, a unui popor și a unei culturi: povestea românilor. Am plâns și am râs deopotrivă, dar mai mult, această carte a răscolit în mine amintiri de mult prăfuite și puse la păstrare în „lada de zestre” a moștenirii culturale.

Povestea Anei începe cu mama ei, Maria, o femeie puternică născută la sfârșitul anilor 1800, într-un sat din Ardeal. Munca nesfârșită, sărăcia lucie la care se adaugă disputele domestice și căsătoriile prin alianță, fac ca viața locuitorilor din Sava să pară un jug greu de purtat. Descrierea vieții pe fondul satului românesc fac din acest roman o operă literară unică. Autoarea transpune cititorul în lumea simplă și tihnită de la țară, în care țăranii neșcoliți își câștigau cu trudă pâinea; în lumea aceea în care albul este alb, și negrul rămâne negru. Sinceritatea și responsabilitatea, presiunea de grup precum și efectele devastatoare ale primului dar și al celui de-al doilea război mondial, trezesc în cititor amintiri dureroase despre bunicii și străbunicii care au luptat cu drag de patrie, și care au avut principii sănătoase și valori de viață scrise cu preț de sânge.

Despre ce este Ana? Despre femeia puternică ce nu își calcă pe inimă și care nu se lasă intimidată de gloată, despre țăranca muncitoare și deșteaptă care știe să își administreze gospodăria ca pe o afacere, despre iubita frumoasă și credincioasă care are răbdare să își aștepte soțul chiar dacă toată lumea spune că a murit în război. În Ana mi-am regăsit bunicii care au luptat în cel de-al doilea război mondial, mi-am amintit poveștile pe care mi le spunea bunicul despre cum a luptat și a sfârșit în lagărul din Siberia și cum a reușit să scape de acolo. În această carte mi-am regăsit istoria și patria, și mai ales m-am regăsit pe mine.

Fiecare slovă din carte taie în carne vie, este scrisă cu sinceritate și pasiune. Iar cartea prinde cu atât mai mult valoare cu cât este și povestea reală a bunicii autoarei Em Sava. Aș fi vrut să o cunosc pe această Ană, sau măcar să văd o fotografie veche cu ea. Sunt sigură că a fost o femeie stașnică, de la care aș fi putut învăța multe. Chiar și așa, cartea Ana rămâne o mărturie vie a unui popor cu o istorie zbuciumată. Când am cumpărat această carte, cu siguranță nu mă așteptam să îmi placă atât de mult, și cu atât mai puțin să mă marcheze până la lacrimi. „Ana” de Em Sava cu siguranță rămâne pe raftul cu cărți preferate de top pe care le voi recomanda pe viitor.  Cartea a apărut la editura Siono anul curent (2020) și este o adevărată capodoperă literară.

Lasă un răspuns

%d bloggers like this: